“Cred că scenariul unei noi recesiuni în SUA este improbabil. Există anumite riscuri, însă cred că acestea nu se vor materializa”, a afirmat Strauss-Kahn.

SUA este cea mai mare economie a lumii.

Totodată, el consideră că la nivel mondial creşterea economică a căpătat forţă, însă a avertizat că evoluţia din 2010 şi 2011, deşi pozitivă, va fi mai slabă decât cea avută anterior crizei.

Strauss-Kahn a adăugat că aprecierea valutei chineze, yuanul, cerută de mai multe state, printre care SUA, va fi benefică pentru China prin sprijinirea veniturilor şi a cererii interne.

Autorităţile de la Beijing au menţinut artificial moneda naţională la un nivel scăzut timp de mai mulţi ani, pentru a impulsiona exporturile şi susţine dezvoltarea.

De la Mediafax.

• reducerea costurilor (downsizing, cost reduction etc.)
• accentuarea aspectelui administrativ a postului de manager
• accentuarea laturii financiare a activitatii de manager

Cu alte cuvinte, daca stiai sa citesti cifrele si aveai sange destul de rece ca sa reduci din costuri, inclusiv personal si beneficii ale angajatilor, indeplineai criteriile minime de a fi un bun manager.

Insa iata ca in domeniul teoretic de business (Harvard Business School), apar noi idei ca urmare a analizelor economice facute in ultimii 20-30 de ani.

Colaborarea si personalizarea serviciilor catre client este noua cheie a succesului, si nu vanzarea si managementul.

Aceasta noua viziunea se contureaza chiar si in prezent, pornind de la noua realitate economica: globalizarea, spatiul virtual, comunicarea instantanee.

Cateva concepte care mi-au atras atentia din aceasta noua paradigma ce se formeaza:

• I-Space = limita dintre compania mea si produsele mele si clientul care este de partea cealalta a procesului, s-a subtiat si compania aproape fuzioneaza cu individul, ii indeplineste nevoi individuale , nu-i vinde ce are pe stoc.
• Nu se mai vinde, ci se intelege problema potentialului client si ii sugerezi solutia ta.

Mentionez ca sunt constienta ca firmele competitive deja aplica aceste principii , mixt cu cele de reducerea costurilor si “financizarea” tuturor activitati, si de aceea nu spun ca e ceva total nou. Insa tin sa mentionez ca teoria este de obicei vocea acelui domeniu care a ajuns la o maturitate prin exersarea unor practici si cand a sedimentat ceea ce a dat rezultate, a dat teoriei ca sa transmita la toti agentii din domeniu.

Astfel aceasta noua paradigma este suma si sinteza bunelor practici din firme din ultimii ani, si doreste sa impuna un nou standard in business si o noua directie.

Pentru a-ti face propria parere:  Business Week (US)

Creste increderea in economia romaneasca, insa cu pasi lenti. Astfel, in iunie, indicele a urcat in Romania pana la 66,8 puncte, fiind mai mic decat pe ansamblul UE, unde sentimentul increderii in economie a ajuns in mai la 71,1 puncte. Aceasta este a treia luna la rand de revenire a increderii in economie la nivel comunitar, informeaza NewsIn.

In Romania indicele increderii in constructii s-a diminuat cu 2 puncte, iar cel in comert a scazut cu un punct. Increderea in industrie si in servicii a stagnat, in timp ce in consum indicele a urcat cu 3 puncte fata de luna anterioara.

La nivelul UE, indicele de incredere in economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) a crescut, ca urmare a revenirii usoare a increderii in patru din cele cinci sectoare luate in considerare (industrie, servicii, consum, comert cu amanuntul). In comert, indicatorul a stagnat la nivelul din luna anterioara.

Statele care si-au manifestat cel mai mare grad de incredere in economie au fost Suedia (85 puncte), Danemarca (81,9 puncte) si Polonia (81,6 puncte).

In zona euro, increderea a sporit cu 3,1 puncte, pana la 73,3 puncte.

Dintre statele membre mari, increderea in economia Frantei si Germania a urcat cu 3,2 puncte, iar cea in economia Marii Britanii a avansat cu 2,7 puncte.

Gradul cel mai scazut de incredere in economie a fost inregistrat in Ungaria (49,2 puncte), in usoara revenire fata de luna anterioara, potrivit raportului de conjunctura prezentat de Directoratul general pentru afaceri economice si financiare din cadrul Comisiei Europene (CE).

De la WS

Isarescu: Punctul minim al recesiunii din Romania a fost atins.

Dupa ce in urma cu o saptamana, guvernatorul BNR spunea ca este foarte important “sa scoatem criza din capul nostru”, subliniind ca exista si o dimensiune mediatica a crizei, care influenteaza evolutia acesteia, ieri previziunile sale pentru viitorul apropiat au devenit si mai optimiste.

“Cea mai joasa parte a recesiunii in forma de V a fost atinsa in primul trimestru. Niciodata banca centrala nu a spus ca nu va fi un impact al crizei, insa am avut nevoie de timp sa gasim canalele prin care s-a transmis”, a spus Isarescu (foto), citat de NewsIn. El a amintit ca ajustarea deficitului extern, care era “absolut necesara”, a dus la un raspuns al economiei mult mai bun fata de asteptarile BNR.

In opinia sa, Romania va avea crestere economica in continuare, in ciuda scaderii produsului intern brut (PIB) din primul trimestru cu 6,4%, insa “nu la fel ca in 2008, ci intr-o anume normalitate”.

Institutul National de Statistica (INS) a precizat, la jumatatea acestei luni, ca PIB-ul Romaniei a scazut in ultimul trimestru al anului trecut cu 3,4% fata de trimestrul anterior, ceea ce, potrivit definitiei larg raspandite, marcheaza intrarea in recesiune a economiei romanesti in primele luni ale acestui an.

In plus, Isarescu se asteapta ca un semn bun sa vina si din partea bancilor, care pot sa profite de reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta, in conditiile in care acestea “deja si-au schimbat expunerile”.

Suma eliberata din rezervele minime obligatorii in urma excluderii din baza de calcul a pasivelor in valuta cu scadenta peste doi ani este de aproximativ 800 milioane euro, a spus ieri guvernatorul BNR.

Stiglitz: Ce este mai rau abia urmeaza sa vina

Un punct de vedere mai putin optimist are Joseph Stiglitz (foto), laureat al Premiului Nobel pentru economie in 2001, care sustine ca, din punctul de vedere al americanilor, al oamenilor din intreaga lume, ce este mai rau abia urmeaza sa vina, iar Romania ar trebui sa fie pregatita oricand de o criza, pentru a nu mai avea problemele actuale.

“Numarul somerilor creste, oamenii isi vor pierde locurile de munca in America, ceea ce inseamna ca ar putea sa isi piarda asigurarea de sanatate sau chiar casa. Doar luna trecuta, peste 300 de mii de americani si-au pierdut locuintele. Vorbim, in total, despre milioane de americani care isi pierd locuintele. Asadar, pentru majoritatea americanilor, lucrurile se inrautatesc”, a explicat fostul laureat al Premiului Nobel, intr-un interviu acordat The Money Channel.

Stiglitz este de parere ca Romania ar trebui sa adopte politici financiare anti-ciclice, prin care sa evite decalaje mari in economie si efectele acestora, ca sa se fereasca de o viitoare criza, insa este nevoie de si de un rol puternic al guvernului in administrarea pietei si in stabilirea regulilor jocului financiar.

„Trebuie sa recunoastem legatura dintre politica si economie. Politica a dus la crearea unor reguli care le permit bancilor sa faca greseli uriase si sa isi foloseasca influenta pentru a finanta tocmai acele bancile care au creat problema. Lipsa de incredere, nu doar in banci, ci si in institutiile politice, va fi una din mostenirile acestei crize”, a spus Joseph Stiglitz, care a detinut in trecut si functia de economist-sef al Bancii Mondiale.

Un nou motor pentru economia globala

Desi efectele crizei sunt inca resimtite, exista unele semne de revenire, a afirmat Joseph Stiglitz, adaugand ca pentru o criza globala este nevoie de un raspuns global, iar imobiliarele nu mai pot ajuta economia.

“Motorul economiei globale, consumatorul american, s-a bazat pe balonul imobiliar, pe faptul ca oamenii imprumutau mai mult decat puteau rambursa, iar acest balon s-a spart. Imobiliarele nu vor mai putea sa ajute economia nici dupa revenirea sistemului bancar. Trebuie sa gasim un nou motor al economiei globale”, a declarat fostul laureat Nobel, citat de The Money Channel.

In opinia sa, bancile sunt departe de a fi repuse pe picioare, insa chiar daca acest lucru se va intampla, capacitatea si dorinta persoanelor fizice de a lua cu imprumut la fel cum faceau inainte a disparut.

Care ar putea fi noul motor de crestere a economiei este greu de spus, insa, in opinia lui Stiglitz, este clar ca lumea are nevoi enorme si aceasta incongruenta intre o lume cu capacitate in exces si o lume cu nevoi nesatisfacute este o critica la adresa economiei de piata.

“Cele doua nevoi, atat de evidente, sunt problema saraciei in toata lumea si provocarea adaptarii la incalzirea globala. Pentru a avea o infrastructura adecvata unei lumi in care exista amenintarea incalzirii globale, va fi nevoie de investitii enorme. Dar tarile lumii inca nu s-au angajat sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera, sa mareasca pretul dioxidului de carbon si, pana cand asta nu se va intampla, nu vor exista stimulente pentru ca sectorul privat sa faca investitiile necesare”, a incheiat Joseph Stiglitz.

Sursa : WS

Am dat recent peste aceasta carte , ce poate fi accesata online, prin articole succesive, si care cuprinde parerile unui economist si eseist roman despre lumea in care traim si mai important cum am ajuns , istoric vorbind , la acest nivel de viata. Este scrisa lejer ca si limbaj insa foarte dens ca si idei, insa prin atatea dialoguri si povestioare aproape ca nu-ti dai seama cand ai citit ceva substantial.

Mai mult, cred ca aceasta carte are un atu: pare o poveste despre antropologie sau altceva , te plimba prin tinuturi indepartate si tocmai cand crezi ca ai citit degeaba cateva pagini, iti dai seama cat de actual e subiectul si ca de fapt autorul a vorbit despre comportamente economice.

Stii care este legatura dintre un om al cavarnelor care vana si unul care sculpta talismane?

Stii care a fost prima tranzactie economica din lume ?

Noua economie

In alta ordine de idei, dupa cum spunea N. Steinhardt, noi suntem in interiorul unui sistem , ceea ce ne face incapabili sa putem judeca si inteleg sistemul in intregul sau, singurul care este in afara sistemului este Dumnezeu si de aceea noi nu putem judeca deciziiile sale. In fine, ideea lui Steinhardt este referitoare la relatia om-Dumnezeu, insa eu mi-am permis sa o extrapolez la relatia dintre noi , oamenii secolului XXI si istoria omenirii.

La nivel mondial a inceput deja conturarea unei noi forme de economie, ce ne da hinturi despre ceea ce urmeaza s ice deja a inceput sa existe odata cu crearea Internetului si mai ales intrarea in piata muncii a Generatiei Y, prima generatie de copii crescuti in aceasta noua era. Tot ceea ce parintii lor au putut sa-i invete despre munca, deja nu mai este valabil. Astfel incat tinerii de acum intre 14-25 ani, sunt intemeietorii unei noi economii, pe care o vor impune intregii piete de munca.

Ideea pare spusa de un tanar frustrat ca mine, care vrea sa arate parintiilor sai ca nu are nevoie de ei ca sa reuseasca , insa odata ce trecem de aceasta explicatie simplista, vedem potentialul urias al acestei noi economii.

Don Tapscott a scris o astfel de carte, temelie a noii economii, si pe care o recomand, macar pentru a avea argumente sa ma combateti “Wikinomics -How Mass Collaboration changes Everything” .

O scurta prezentare despre ideile promovate de acest autor de succes si despre cartea sa inovatoare:

Mai multe informatii: Wikinomics.com